Un șablon de aplicație simplă în limbajul Java

În prima parte a acestui curs, în aplicațiile făcute la curs și la laborator vom utiliza următorul șablon:
 
    class <nume_clasa> {
        public static void main(String args[]) {
          // corpul metodei main
        }
    }

Părțile scrise cu negru (inclusiv parantezele și acoladele) le vom considera obligatorii, iar cele scrise cursiv cu roșu sunt la latitudinea programatorului.

    <nume_clasa> - este numele clasei, fiind ales de către programator cu respectarea următoarelor condiții:
    - numele clasei trebuie să înceapă cu o literă și este format numai din litere, cifre și - eventual - liniuța de subliniere;
    - prin convenție (deși aceasta nu este o regulă de sintaxă), numele de clasă începe întotdeauna cu o majusculă;
    - în cazul numelor compuse din mai multe cuvinte, fiecare cuvânt începe cu majusculă;
    - lungimea numelui nu este limitată, dar nu este recomandabil sa fie prea mare.

    // corpul metodei main - este o succesiune de instrucțiuni și comentarii care respectă sintaxa limbajului Java.
 
Părțile componente ale acestui șablon pot fi explicate pe baza cunoștintelor pe care le avem deja despre programarea orientată pe obiecte și despre limbajele de programare.

- descrierea (definirea) unei clase începe prin cuvantul class, urmat de numele clasei;
- corpul clasei este cuprins între acolade { ... }
- în cazul nostru, corpul clasei conține o singura metodă;
- metoda are forma unei funcții, care se numește main și are un singur argument numit args. Vom vedea ulterior că acesta este un tablou de obiecte din clasa String, adică un tablou de șiruri de caractere. Tot atunci vom vedea că acest argument servește pentru preluarea parametrilor din linia de comandă;
- metoda main (metoda principală) este publică, adică poate fi utilizată de obiecte din alta clasă (în cazul nostru, ea este apelată de mașina virtuală Java la punerea în execuție a aplicației);
-metoda main este statică, deci apartine clasei și nu instanțelor acestei clase;
- privită ca o funcție, metoda main trebuie, în principiu, să întoarcă o valoare. În acest caz, metoda nu întoarce o valoare, deci tipul valorii întoarse este void (loc gol, lipsă).



© Copyright 2000 - Severin BUMBARU, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați