Home › Category Archives › Didactic

Cum sa inveti ca sa iei note bune la programarea calculatoarelor/vizuala

Logic. Permanent. Exersand.

Imi pare rau ca trebuie sa-i dezamagesc pe studentii cu gandul ca pot copia la mine la examen. Asemenea dispozitive (ca cel din imagine) nu au efect la mine.

nu poti copia la examen

nu poti copia la examen

Urmeaza sesiunea. Cum pun eu notele?

In primul rand trebuie sa stiti ca pun note de la 1 la 10. De asemenea, distributia notelor in acest interval respecta clopotul lui Gauss. Majoritatea subiectilor vor lua notele de mijloc, apoi, cu cat ne apropiem de nota maxima sau de nota minima, vor fi din ce in ce mai putini.

Nu pun nota 1 decat acelora care au copiat (de la un coleg, la examenele la care va las cu materiale pe banca, respectiv de la un coleg sau dintr-o carte/dintr-un curs/dintr-o fitzuica/din orice material). Tot nota 1 o au si studentii care nu se prezinta la una din probe (acolo unde examenul e prevazut cu mai mult de o proba.)

Asadar, in general pun note de la 2 la 10. Note de 2 primesc studentii care sfideaza cursul, laboratorul, pe profesori, pe ceilalti colegi, prin atitudinea lor: nu vin la scoala sau vin si deranjeaza si, in plus, nu sunt pregatiti deloc.

Nota 3 o primesc mai multi studenti. Sunt studentii care au invatat, dar degeaba. Nu s-a prins nimic de ei. De multe ori acestia nu au avut o atitudine favorabila invatatului, scolii, vin doar la examene si atunci nepregatiti.

Nota 4 o primesc si mai multi studenti. Acestia, spre deosebire de cei care primesc notele 2 sau 3, au fost cuminti, seriosi, au venit pe la scoala, dar… fara rezultat. Nu au alocat suficient timp studiului individual.

Multi studenti primesc notele de mijloc 5 si 6. De fapt, majoritatea se vor situa aici, conform curbei lui Gauss. Acesti studenti au, in general, o atitudine pozitiva fata de scoala si invatatura, asociaza scoala cu reusita in viata lor, cel putin intr-un plan. Cam 40% din note sunt note de 5 si 6.

Daca un student ia nota 7 (in general sunt cam 20% note de 7), atunci acesta este in mod cert un student cu potential, un student serios, constiincios, dar cu unele lipsuri. Lipsurile se pot datora lipsei de experienta, de pilda faptului ca nu a mai studiat informatica inainte. Totusi, studentii de nota 7 sunt studenti foarte buni. Pe de alta parte, multi dintre studenii cu experienta pot „cadea” la nota 7 din cauza superficialitatii cu care trateaza materia, studiul etc. Ei se bazeaza doar pe ce au invatat in liceu sau in anii anteriori.

Studentii de nota 8 sunt, in general, foarte constiinciosi. Ei sunt si foarte destepti, bine pregatiti, cu mare potential, dar fac greseli elementare, ceea ce ii depuncteaza. Fie nu sunt atenti, fie nu se concentreaza suficient, fie intervin alte motive.

Studentii de 9 si 10 sunt cei mai buni. Diferenta intre studentii de 9 si cei de 10 este destul de mare. Cei de 9 sunt studentii foarte buni, care nu se pot compara cu altii din alte centre universitare mai mari, pe cand studentii de 10 se pot compara cu aceia din alte centre universitare mai mari. Studentii de 10 au sanse mari sa termine ca sefi de promotie, sa primeasca o bursa Erasmus sau sa-si gaseasca un job bine platit, serios, imediat ce termina facultatea.

De multe ori, insa, numarul de note de 10 este mic (intre 1 si 3 pentru maxim 60 studenti, respectiv 1-5 pentru maxim 150 studenti).

Ma consider un profesor intelegator, exigent si prietenos.

Cum se scrie o lucrare pentru un examen cu mine – MMSIFB 1

In primul rand nu copiati de pe web. Daca luati o idee, o fraza, incercati s-o prelucrati, extragand ideea. Dar cel mai bine este sa extrageti ideea din mai multe surse, sa veniti apoi cu propriile dumneavoastra interpretari, definitii sau idei. Puteti prelua si o fraza in intregime, daca mentionati sursa si considerati ca acolo e exprimata cel mai bine. Dar nu puteti face o lucrare doar cu asemenea preluari. La o cautare cu Google a frazelor din textul vostru, nu trebuie sa gasesc acele fraze, cuvant cu cuvant, decat doar cateva.

Incercati sa redactati ingrijit, in primul rand sa aliniati textul „full, justify”, de la stanga la dreapta. Va rog sa puneti un alineat in fata fiecarui paragraf, adica un TAB. Scrieti cu font de marime 11, 12, 13 sau 14, la un rand sau un rand si jumatate. Fontul poate fi Times New Roman, Verdana, Calibri, Arial, Garamond, Palatino.

Codurile sursa le scrieti cu Courier New, preferabil cu o marime mai mica decat textul propriu-zis. Aveti grija sa numerotati tabelele (sus, stanga) si figurile (jos, centru), sa faceti trimiteti la sursele bibliografice (nu conteaza in ce fel, dar sa fie unitar).

Incercati sa punet accent pe ceea ce ati facut voi in lucrare. Evitati enumerarile obositoare, cu nasturi (buline) pe mai multe niveluri. Scrieti corect romaneste si cu diacritice (nu cum am facut eu aici).

Va dau mai jos un exemplu (nu unicul) de cum trebuie sa arate o lucrare. Stiu ca sunt „rau”. Bafta!

model_studenti_masteranzi_patrut_bogdan.doc

Detalii despre cum se scrie o lucrare de licenta/disertatie in informatica (si nu doar) puteti obtine de aici:

http://stiinte.ub.ro/finalizare-studii/68-c-examen-licenta-info/226-cum-scriem-licenta

In plus, pentru masteranzii de la MMSIFB anul I:

  • In urma evaluarii de azi, am decis:
  • nu am vazut varianta demo la aplicatii, cea care trebuie sa fie descarcabila de pe site;
  • cel mai bun document scris in Word a fost cel al doamnei Mariana Constantinescu si a Ancai Hagima; ma refer, in primul rand, la aranjarea textului, nu si la continut, la care mai au de lucru;
  • va rog sa folosit stiluri/styles si sa generati automat cuprinsul prezentarii in Word, sa puneti si numere de pagina; daca nu stiti, apelati la Anca Hagima;
  • unele site-uri (situri) ar trebui sa contina capturi de ecran din aplicatie, ca sa stie potentialul cumparator pe ce sa dea bani; un bun model de site, din acest punct de vedere, este cel al lui Stefan Tutu, luati legatura cu el; de asemenea, scurt si la obiect este site-ul doamnei Carmen Sangeap, luati legatura cu ea;
  • unele prezentari PowerPoint sunt superficiale; mi-a placut prezentarea Larisei Iacob, luati legatura cu ea;
  • unele aplicatii nu functioneaza bine sau nu le-am vazut (Ioana Radulescu, Marius Nuca); imi plac aplicatiile Elenei Berbece, a lui Eduard Matei, a lui Gabriel Adumitrachioaiei, a lui Stefan Tutu;
  • unii au luat „la misto” evaluarea, adica nu s-au prezentat (din diverse motive) la nivelul asteptarilor mele, asa ca ii rog sa imbunatateasca lucrarile lor; fiecar stie ce mai are de facut;
  • nu am vazut decat un singur caz de proiect in Microsoft Project: la Cosmina Tuluc, a lucrat destul de bine in MS Project 2003; va rog luati legatura cu ea pentru kit si pentru model si realizati si voi pana la examen (cate unul pe echipa); stiu ca echipa lui Eduard Matei a facut, deci e OK;
  • va rog sa realizati cate un ghid de audit IT pentru fiecare echipa, dupa modelul de pe site, dar mi-ar placea sa faceti unul asa complex, in care fiecare raspuns de tip DA/NU la fiecare intrebare are si un comentariu; asa a facut Ioana Radulescu si mi-a dat o idee buna si pentru viitor; modele de ghiduri de audit IT gasiti la Alina Zabrautanu (Sociu) (simplu) sau Ioana Radulescu (complex);
  • cei care nu au lucrat la programe nu trebuie sa se astepte la note mai mari de 8;
  • cei care au lucrat la programe si care erau numiti sefi de echipa nu s-au comportat intotdeauna ca niste sefi, pentru ca nu au reusit sa-i mobilizeze pe ceilalti sau sa delege sarcinile;
  • totusi, acestia (programatorii) pot spera la note de 9 sau 10, daca fac si raportul de audit facut si mi-l trimit prin e-mail pana pe 2 februarie 2011 inclusiv;
  • seful de grupa v-a cam parasit, e greu de gasit, poate a plecat din tara, poate e foarte ocupat sau are o problema deosebita; indiferent de motiv, va rog sa numiti, pana la examenul de pe 4 februarie, un alt sef, care sa asigure prezenta la examenul meu si a celor care nu au venit azi, 16 ianuarie;
  • ne intalnim la examen, in ziua de 4 februarie 2011;
  • stiu ca sunt „rau”.

Rezultate testare Informatica – anul I

Cei incepatori sunt OK, s-au descurcat binisor la test, vor invata restul pe traseu.

Cei care au facut mate-info, sunt autodidacti sau au mai facut in vreun fel sau altul programare s-au descurcat bine, binisor si slabut.

Din pacate, cred ca cei care ati facut matematica-informatica mai aveti de recuperat. Sunt cateva lucrari peste medie, ale studentilor de mai jos, iar pe acestia vreau sa-i testez din nou, pentru un cerc de programare.

Acestia sunt:

Micu Radu Marian, Macedon Silviu, Grigoriu Stefan, Obreja Sergiu, Bejan Andrei, Neagu Constantin Razvan, Chiriac Corina Adina, Toma Victor Catalin, Juganaru Mihaela, Mihaila Monica, Rotari Radu, Visniuc Viorel George, apoi:

Matei Ionel, Gitlan Irina, Gorea Alexandru, Grigoras Raluca Ioana, Florea Alexandru, Traistaru Razvan,

apoi

Ladaru Constantin Catalin, Puntaru Costica, Pradais Ovidiu, Iftimie Codrin, Cobzaru Catalin Cosmin, Teiosanu Mihaela.

Cea mai buna lucrare a fost a lui Damian Constantin Sebastian, apoi a lui Obreja Sergiu. Dar cum o lucrare nu spune totul, va mai fi una pentru toti cei enumerati aici.

Concret si abstract

Cazuri particulare si generale. De la concret la abstract si invers. Constante si variabile
• Concret si abstract
Un programator trebuie sa gandeasca abstract. Acest lucru este atat de important in programare,
incat orice incercare de a invata sa programezi, fara a avea o gandire abstracta, este sortita esecului.
Cine nu poate intelege abstractiunile matematice din scoala generala sau liceu, de pilda, nu poate sa
ajunga sa programeze (bine). Ca programatori, va trebui sa realizati diferite programe pentru
oameni foarte diferiti ca nivel cultural, pregatire. Veti intra in contact cu economisti, ingineri,
psihologi, sau oameni de litere, medici sau avocati, care va vor solicita sa le faceti un program pe
calculator care sa le rezolve anumite probleme din domeniul lor de activitate. Probabil cu exceptia
inginerilor, veti constata ca majoritatea au un anumit mod de a se exprima si de a va prezenta
problema de rezolvat incompatibil, intr-o oarecare masura, cu modul dumneavoastra de a vorbi si de
a intelege problema. Cel mai bun sfat ar fi acela de a-i lasa sa va explice tot ce vor, fara sa-i
intrerupeti, dupa care sa incercati sa „preluati dumneavoastra carma” si, prin intrebari simple, la
care interlocutorul sa va raspunda doar prin da sau nu, sa intelegeti esenta problemei pe care trebuie
sa o rezolvati.
In general, beneficiarii programului dumneavoastra, vor fi foarte concreti. Ei nu vor prezenta in
linii mari, generale, lucrarea pe care vor sa o informatizeze, generale, ci vor da tot soiul de exemple,
care nu au nici o relevanta pentru problema, din perspectiva dumneavoastra. Va trebui sa
identificati, in explicatiile interlocutorului sau in raspunsurile acestuia, urmatoarele elemente:
– ce se da si ce se cere programului, pentru ca orice program/algoritm prelucreaza anumite date de
intrare pentru a obtine niste informatii, drept rezultate;
– cum se vor da datele de intrare si in ce ordine, ce conditionari exista intre ele, pentru a putea
proiecta interfata cu utilizatorul, pentru introducerea datelor;
– ce informatii se asteapta de la program si in ce forma, in ce ordine, pentru a sti cum sa proiectati
interfata cu utilizatorul, pentru extragerea rezultatelor;
– care sunt formulele de calcul care se folosesc, in ce ordine si ce conditionari exista intre ele.
In privinta interfetei cu utilizatorul, fiti convinsi ca beneficiarul se va razgandi de mai multe ori,
mai ales atunci cand programul capata o forma apropiata de cea finala, de aceea nu trebuie sa
acordati prea multa atentie acestui aspect, pentru inceput. Concentrati-va asupra formulelor de
calcul si e posibil ca aici sa aveti multe dificultati de a le obtine din cauza ca ele nu va vor fi
prezentate, pur si simplu! Cei mai multi prefera sa va dea exemple si dumneavoastra sa deduceti
singur formulele de calcul, decat sa va spuna care este formula din teorie. Deci, va trebui sa gasiti
generalul din cazurile lor particulare si sa abstractizati tot ceea ce va prezinta ei concret.
• Constante si variabile
Sa revenim la problema desenarii pe ecranul calculatorului. Sa presupunem ca dispunem de un
mediu de programare, in care, pentru a desena un cerc de raza r, cu centrul cercului in punctul de
coordonate x,y trebuie sa folosim instructiunea CIRCLE(x,y,r). De obicei, instructiunile sunt
prezentate folosind variabile (precum x, y si r) si nu constante (numere ca 100, 150, 215, 342).
Pentru a desena un cerc avand centrul in punctul de coordonate 200, 300, si cu raza de 10 de unitati
vom scrie, asadar, CIRCLE(200,300,10), pastrand ordinea celor trei parametri ai instructiunii. La
fel, putem particulariza folosirea lui CIRCLE, si pentru cercul de coordonate 200, 300 si de raza 20:
CIRCLE(200,300,20). Evident, cele doua cercuri sunt concentrice, pentru ca au aceleasi coordonate
pentru centru.
Pentru a desena 15 asemenea cercuri concentrice, de raze de 10, 20, 30 etc., ar trebui sa folosim
15 instructiuni CIRCLE, in care cel de-al treilea parametru sa fie schimbat, pe rand, in 10, 20
s.a.m.d.. Acest mod de rezolvare a problemei desenarii celor 15 cercuri concentrice denota o
gandire pur concreta, care se bazeaza pe utilizarea a 15 cazuri particulare de desenare a unor
cercuri. Un programator bun nu va proceda asa, el va cauta sa gaseasca o regula pentru desenarea
mai usoara a celor 15 cercuri, eventual pomenind o singura data de comanda CIRCLE. Astfel, el va
incerca sa inlocuiasca constantele numerice 10, 20, 30, …, 150, cu o singura data, care sa varieze
intre 10 si 150, din 10 in 10. O asemenea data se numeste variabila. Ea isi va schimba valoarea, in
functie de necesitati. Astfel, notand cu R acea variabila, cele cincisprezece cazuri concrete vor
ajunge cazul abstract CIRCLE(200,300,R), unde R variaza intre 10 si 150, cu pasul 10. Limbajele
de programare ofera diferite posibilitati de a-l face pe R sa ia pe rand valorile 10, 20 etc., dar putem
sa ne gandim mai departe la o alta variabila I, care sa varieze intre 1 si 15, si sa scriem
CIRCLE(200,300,10*I), unde I variaza intre 1 si 15, cu pasul 1. Putem continua, considerand un
caz si mai general, deci mai abstract, in care pasul sa nu fie 10, ci un numar oarecare, reprezentat de
variabila P. Atunci vom scrie CIRCLE(200,300,P*I), considerandul-l pe I intre 1 si 15. Dar s-ar
putea ca sa avem nevoie sa desenam nu doar 15 cercuri, ci 20 sau 50, adica un numar N oarecare. Si
poate acestea vor avea centrul intr-un punct de coordonate X, Y, oarecare, iar razele sa inceapa sa
creasca de la valoarea T. Astfel, cel mai abstract caz este: CIRCLE(X,Y,T+P*I), unde I ia valori,
din 1 in 1, intre 0 si N-1. Astfel, X, Y, T, P si N sunt date de intrare in problema, I este o variabila
de lucru, iar rezultatul ar fi cele N cercuri desenate pe ecran.
Procesul de abstractizare este foarte complex si este greu de explicat ce mecanisme intelectuale
si psihice intra in joc, atunci cand abstractizam. Trebuie sa dovedim multa imaginatie si sa incercam
sa ne gandim si la alte situatii decat cele concrete cu care avem de a face la un moment dat. Pentru a
abstractiza cat mai mult o problema si rezolvarea ei, va trebui sa ne punem intrebari de genul „ce-ar
fi daca nu as cunoaste aceasta valoare?” sau „ce-ar fi daca as schimba aceasta valoare cu alta?” si sa
incercam sa raspundem la asemenea intrebari, rescriind algoritmul.

Cum pot fi comandate cartile mele

Puteti accesa direct acest link de la SC Anticariat Online SRL si veti obtine o lista a 15 din cartile mele, pe care libraria lor virtuala le comercializeaza:

http://www.librarie.net/cautare-carti-rezultate.php?t=&au=Bogdan+Patrut&categorie=0